VOCI ÎN CER: HRISTOS ESTE REGE! "Îngerul al şaptelea a sunat din trâmbiţă. Şi în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: "Împărăţia lumii a trecut in mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor." (Apocalipsa 11:15) IEHOVA, Dumnezeul Cel Atotputernic, Dumnezeul Cel drept, Cel viu şi adevărat, să fie slăvit, lăudat şi preamărit! Acestui Dumnezeu şi Fiului Său, Isus Hristos, „Mielul”, să fie puterea şi stăpânirea pentru totdeauna! Aducem mulţumiri lui IEHOVA că suntem în viaţă şi că trăim aceste timpuri în care El transferă împărăţia lumii acesteia, din mâna lui Satana în mâinile Hristosului Său! Cu adevărat, Hristos este Rege! De acum El este prezent, a doua Sa venire a avut loc. Acesta constă în începerea de către Isus, a unei activităţi pe pământ, activitate care deja este simţită. Cercetând Cuvântul Domnului, Scriptura, vom putea vedea cu uşurinţă toate lucrările care sunt arătate că Isus le va face îndată după a doua Sa venire, ordinea în care le va face şi timpul în care le va face. Mulţumim lui IEHOVA şi pentru faptul că „vedem” şi pentru că El a ascuns aceste lucruri de ochii celor „înţelepţi şi pricepuţi” şi le-a descoperit „pruncilor”. (Luca 10:21, 22). Aşa cum a fost arătat în profeţia celor „70 de săptămâni” (http://ce-spun-proorocii.com/70sapt.html), a doua venire a lui Isus a avut loc în primăvara acestui an, 2011. Sunt mai multe semne care dovedesc că aceasta s-a întâmplat. Un prim semn este strigarea care se aude „în cer”. Această strigare (voci, glasuri puternice), este consemnată în Biblie astfel: „Îngerul, al şaptelea a sunat din trâmbiţă. Şi în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: „Împărăţia lumii a trecut în mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor.” (În limba greacă „Hristosului Său”, iar în ebraică şi aramaică „Mesia”care înseamnă: Cel ce este uns.)Apocalipsa 11:15. Cu siguranţă, cerul în care s-au auzit (se aud încă) aceste glasuri puternice este un cer simbolic, spus în sens figurat. Despre cuvintele „cer”, „pământ” şi „mare”, şi despre sensul lor figurat, s-a vorbit de mai multe ori în temele acestei ediţii. Deci, „cerul” în care s-au auzit acele glasuri puternice, nu este altceva decât oameni care ajutaţi de Domnul, înţeleg Cuvântul Său şi apoi aceştia au datoria să transmită mai departe înţelegerea Cuvântului, altor oameni, numiţi tot simbolic „pământ”. În cartea Apocalipsa găsim multe dovezi care ne ajută să înţelegem că „cerul” în discuţie nu este cerul literal. Un exemplu este Apocalipsa 3:12. Acest verset, în întregime trebuie înţeles simbolic, deoarece nimeni nu doreşte ca după ce va birui să fie făcut un stâlp de aramă în Templu şi nici despre o inscripţie literală a Numelui Domnului şi a cetăţii nu este vorba acolo. Mai mult decât atât, nu vom vedea niciodată un Ierusalim, oraş sau cetate care se va pogorî din cerul literal. Alte exemple sunt Apocalipsa 14:2 şi 15:2. Biruitorii „fiarei” sunt cei ce „cântau din alăutele lor”. În cer nu sunt alăute şi nici „fiara” nu este acolo. Biruitorii ei au biruit-o aici pe pământ. „Pământul” poate auzi mai multe glasuri din cer, dar trebuie să le deosebească, să le înţeleagă şi să ştie din partea cui trebuie să le audă. Astfel, în Apocalipsa 18: 1, 2 şi 4, găsim două glasuri din cer, unul al unui înger şi altul al Domnului. Trebuie să aşteptăm să auzim aceste glasuri literal şi apoi să credem? Se vor auzi ele vreodată literal? Vom aştepta în zadar! Porunca din partea Domnului este: „Cine are urechi, să audă!” (Apocalipsa 13:9), căci „în cer” urmează să se audă şi alte voci (Apocalipsa 16:18; 19:1). Doar dacă suntem treji „auzim” şi „vedem”. Fiţi treji! În cer, tocmai se aud voci puternice care spun: „Împărăţia lumii a trecut în mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor.” Ca să „auzim” trebuie să credem şi să-L recunoaştem pe Dumnezeul nostru. Dumnezeul nostru este IEHOVA. Acesta este Numele Lui. IEHOVA nu este doar Dumnezeul poporului lui Israel şi al Martorilor lui Iehova. IEHOVA este Dumnezeul cel viu şi adevărat al tuturor celor ce-L recunosc. Prima problemă a celor ce nu aud astăzi ceea ce IEHOVA le transmite prin „cer”, este că nu recunosc pe IEHOVA ca Dumnezeu al lor. După această strigare pe care apostolul Ioan o aude în cer, el mai vede că: „… Templul lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis: şi s-a văzut chivotul legământului Său, în Templul Său. Şi au fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pământ, şi o grindină mare.” Apocalipsa 11:19. Iată, mai aflăm un lucru minunat: Templul lui Dumnezeu a fost deschis! Aceasta înseamnă că în Templul Domnului intrarea este liberă. Desigur, nu pentru mult timp (vezi Apocalipsa 15:8). Cu 2000 de ani înainte, perdeaua care despărţea Sfânta Sfintelor, o încăpere a Templului în care putea intra doar marele preot, a fost ruptă (Matei 27:51), deci serviciul preoţilor în Templu a încetat de atunci. Cine poate acum să intre în Templul lui Dumnezeu? Aşa cum s-a arătat şi în tema numărul 12 al acestei ediţii, câtă vreme Templul este deschis, oricine corespunde stării de „curat”, poate să intre în Templu pentru a primi învăţătură direct de la Dumnezeu. Nici un creştin nu-şi poate dori mai mult decât o înţelegere corectă a Bibliei, pe care o primeşte în Templu, fiind învăţat de Dumnezeu. Experienţa-ţi acest lucru! Dar dacă suntem certaţi cu fraţii noştri, vom putea intra în Templu? Isus ne răspunde: „Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.” Matei 5:23, 24. Aşadar fraţilor, chiar dacă avem în faţă un Templu deschis, câtă vreme suntem certaţi cu fraţii noştri nu vom „auzi” nici nu vom „vedea” nimic de la Domnul. Acum, când cele şapte peceţi sunt desfăcute, învăţăturile de la IEHOVA vin ca „fulgerele”, ele sunt auzite „în cer” şi apoi transmise mai departe de către aceşti oameni numiţi simbolic „cer”. De la aceştia se aud „glasuri”, „voci” sau „sunete”. Dar pentru unii oameni, aceste adevăruri astfel transmise sunt doar nişte „tunete”, adică ele rămân neînţelese (Ioan 12:29, Apocalipsa 10:4). Pentru aceştia, glasurile din cer produc „un cutremur de pământ, şi o grindină mare”. Dorinţa noastră este ca nici unul dintre adevăraţii închinători ai lui IEHOVA să nu simtă „grindina”, nici „cutremurul de pământ”, ci să audă şi să înţeleagă acele „voci din cer”. Cum putem dovedi că acum s-a sunat din „trâmbiţa a şaptea” şi că acesta nu a avut loc în anul 1914, nici în 1928 şi nici în 1990? Biblia ne învaţă că orice lucru să fie dovedit cu mărturia a doi sau trei martori (2Corinteni 13:1). Iată, că s-a sunat din trâmbiţa a şaptea chiar anul acesta, avem nu mai puţin de 24 de martori: „Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni, care stăteau înaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor de domnie, s-au aruncat cu feţele la pământ, şi s-au închinat lui Dumnezeu, şi au zis: „Îţi mulţumim Doamne, Dumnezeule, Atotputernice, care eşti şi care erai şi care vii, că ai pus mâna pe puterea Ta cea mare, şi ai început să împărăţeşti. …” Apocalipsa 11:16, 17. Aceşti 24 de bătrâni sunt cei 24 de prooroci ai Domnului, care, inspiraţi fiind, şi-au lăsat consemnul în paginile Sfintei Scripturi. Tot ce am încercat să dovedim prin actuala ediţie „Ce spun proorocii?”, este de a înţelege ce au vrut să spună aceşti prooroci. Sunt sute de dovezi care toate se leagă între ele, care vor să ne arate prin ce va trece poporul Domnului ( al lui IEHOVA) în zilele din urmă, în „ziua Domnului” (Apocalipsa 1:10). Din toate aceste dovezi, noi pricepem: - că în vremurile de pe urmă (Daniel 2:28) poporul Domnului se asemăna cu un chip al cărui cap era de aur curat, iar pe urmă a degenerat în fier amestecat cu lut. (Daniel 2:32, 33). - că poporul Domnului trebuia să treacă peste 70 de ani de belşug spiritual, apoi peste 70 de ani de foamete spirituală sau robie, după care vine eliberarea. ( Geneza 41:1 – 36, Ieremia 25:11, 12) - că spre sfârşitul celor 70 de ani de robie, într-o perioadă de 70 de săptămâni, „Ierusalimul” va fi reconstruit. (Daniel 9:2, 24 - 27). - că Unsul – Mesia, vine după 69 de săptămâni din cele 70. Se pot arăta multe altele. Aşa cum au proorocit proorocii Domnului, prin anii 1871 începe să se găsească „aur curat”. Adică Dumnezeu ajută pe ai Săi să înţeleagă adevăruri minunate, precum jertfa de răscumpărare depusă de Isus. Dacă ştim începutul perioadei de belşug spiritual ne este uşor să stabilim sfârşitul perioadei de foamete spirituală şi a celor 70 de săptămâni. Acestea au trecut! Acum Hristos este Rege! În timp ce toţi proorocii infirmă faptul că s-a sunat din ultima trâmbiţă înainte de anul 2011, toţi proorocii confirmă că aceasta a sunat chiar anul acesta. Iată-i ecoul! Dacă ne întoarcem la cartea Apocalipsa, vom găsi noi dovezi care confirmă aceasta, iar toate acestea ne duc la concluzia că într-adevăr Hristos este prezent chiar din anul acesta. Fraţi în Domnul IEHOVA! Acum se vede o mai mare lumină asupra cărţii Apocalipsa! Cele şapte peceţi au fost rupte înainte de venirea Regelui Mesia! La fel şi cele şapte trâmbiţe au sunat tot înainte de venirea Sa! (Ne referim aici la a doua Sa venire). Arătăm câteva dovezi în acest sens. Cele patru făpturi vii exclamă odată cu ruperea primelor patru peceţi: „Vino!” (Vezi traducerea NTR 2007 şi alte traduceri). Această chemare NU i se adresează apostolului Ioan. Apostolul Ioan se uita deja, el spune: „m-am uitat” (Apocalipsa 6:1), deci nu avea sens ca făptura vie să-i spună: „Vino şi vezi!” Această chemare, precum şi cele din versetele 3, 5 şi 7 (Apocalipsa cap. 6), se referă la Isus, adică: „Vino Doamne Isus!” Apocalipsa 22:17, 20. Şi din relatarea legată de ruperea peceţii a cincia ne dăm seama că Hristos nu venise încă, de aceea sufletele de sub altar spun: „Până când, Stăpâne, Tu, care eşti Sfânt şi adevărat, zăboveşti să judeci şi să răzbuni sângele nostru asupra locuitorilor pământului?” Apocalipsa 6:10. Acelor suflete li se părea că Hristos zăboveşte să vină. Într-adevăr, pe atunci „Mirele” zăbovea (Matei 25: 5). Menţionăm că adevărul care a rezultat ruperii primelor şase peceţi fac parte din lucrarea celor „doi martori” (Apocalipsa 11:3). Aceştia sunt simbolizaţi prin lucrarea lui Ilie şi Ioan Botezătorul (vezi tema nr. 1). Actuala lucrare a lor, care s-a făcut înainte de venirea regelui Mesia, se găseşte în paginile broşurii „Secerătorul” (vezi site-ul: www.grupcaleasfanta.ro). Tot la fel, unele sunete de trâmbiţă au fost chiar efectul lucrării celor „doi martori”. Observăm că ei au avut putere să transforme apa în sânge, adică s-a demonstrat că învăţătura ce curgea de la Societatea Watch Tower nu este bună de consumat, este cauzatoare de moarte; şi să lovească pământul cu orice fel de urgii (Apocalipsa 11:6). Ei chiar au făcut întocmai, aşa cum reiese din Apocalipsa 8: 7 – 12. Dacă reuşim să vedem „lumina”, acesta este un semn că ne găsim spre seara zilei Domnului. Iată cum o descrie proorocul Zaharia: „ În ziua aceea, nu va mai fi lumină; stelele strălucitoare se vor ascunde. Va fi o zi deosebită, cunoscută de Domnul, nu va fi nici zi, nici noapte; dar spre seară se va arăta lumina. În ziua aceea, vor izvorî ape vii din Ierusalim, şi vor curge jumătate spre marea de răsărit, jumătate spre marea de apus; aşa va fi şi vara şi iarna. Şi Domnul va fi împărat peste tot pământul. În ziua aceea, Domnul va fi singurul Domn, şi Numele Lui va fi singurul Nume.” Zaharia 14: 6 – 9. Ce vremuri minunate am ajuns să trăim! IEHOVA să fie lăudat şi slăvit pentru aceasta! De acum, toţi cercetătorii Bibliei, care doresc să aducă o închinare curată Dumnezeului nostru, IEHOVA, pot găsi iarăşi „hrană” din belşug. Fiara nu mai are mult timp putere. Vremea ei expiră curând (Apocalipsa 13:5). Toate datele care ne sunt lăsate în această carte, Apocalipsa, referitoare la vremi, luni, şi zile, precum şi în alte cărţi ale Bibliei, ne sunt de mare folos pentru a pricepe timpul în care trăim, să ştim ce urmează să se întâmple şi cât mai avem de suportat până ce Balaurul, şarpele cel vechi numit şi Satana, va fi „legat”. Societatea Watch Tower, în cartea „Apocalipsul – grandiosul său apogeu este aproape”, care apare în limba română în anul 1991, împarte structura cărţii Apocalipsa în 16 viziuni. Considerăm greşită această împărţire, de fapt în mare parte conţinutul acelei explicaţii este greşit. Dacă analizăm mai multe traduceri ale Bibliei, exemple fiind NTR 2007, GBV 2001, Noul Testament în limba franceză din 1862 tradus din Vulgata şi altele, vom găsi în capitolul 12 al cărţii Apocalipsa, 18 versete în loc de 17. S-a adăugat ceva în plus? Nu! Nicidecum, doar prima propoziţie cu care începe capitolul 13, este redată în versetul 18 al capitolului 12. Ea sună aşa: „Apoi a stat pe nisipul mării”. Este aceasta atât de principală încât să schimbe din înţelesul acestor două capitole? Da! Desigur! Această propoziţie este explicată corect în cartea amintită anterior. Nu apostolul Ioan a stat pe nisipul mării, cum redau unele traduceri, ci Satana, balaurul mâniat pe femeie. Apostolul Ioan în timpul acelei viziuni era încă „răpit în Duhul” (Apocalipsa 4:2), deci nu stătea pe nisipul mării, iar în realitate el era închis pe insula Patmos (Apocalipsa 1:9). Dar în ce priveşte împărţirea viziunilor respectiva carte dă greş. Atât capitolul 12 al Apocalipsei, cât şi capitolul 13, fac parte din aceeaşi viziune. Acest fapt ne ajută să înţelegem că timpul de 1260 de zile în care femeia este hrănită în pustie, începe şi se termină cam în acelaşi timp cu timpul în care fiara a primit putere 42 de luni (poate chiar identic). Tot aproximativ în acelaşi timp cei doi martori zac morţi. Transpunând această vedenie la împlinirea ei în zilele noastre, nu putem şti de când au început cele 42 de luni în care fiara a primit putere să lucreze, dar dacă balaurul s-a dus şi a stat pe nisipul mării după ce a pierdut bătălia cu femeia, pentru că ea „a fugit în pustie, într-un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o mie două sute şaizeci de zile”, şi ştim timpul de când femeia este „hrănită” în pustie (aproximativ Iunie 2008), atunci tainele încep să se dezlege. 1260 de zile sunt aproape egale cu 42 de luni sau 3 ani şi jumătate, deci spre sfârşitul acestui an, 2011, respectiva fiară nu va mai avea putere să lucreze. Timpul ei expiră! (Femeia care naşte nu este fecioara Maria, iar pruncul nu este Isus. Apocalipsa 12, Mica 5:3. La timpul potrivit vom detalia). Dar tot din paginile Sfintei Scripturi mai ştim că înainte de a-şi pierde puterea, împreună cu fiara vor primi putere şi cele 10 coarne (Apocalipsa 17:12), deci cât de curând trebuie să apară pe scenă cele 10 coarne ale fiarei, care vor domni nu un ceas literal, ci un timp scurt, foarte puţin comparat cu cele 42 de luni ale fiarei. Dacă dorim să vedem apariţia lor nu trebuie să urmărim puterile politice ale lumii, nici diferite forţe sau alianţe militare, ci acele 10 coarne îşi vor face apariţia în religia Martorilor lui Iehova. Probabil un nou corp de guvernare format din alţi 10 membri realeşi. Să nu confundăm această fiară din capitolul 13 cu cea din capitolul 12:3. Şi aceea avea 7 capete şi 10 coarne, dar aici bătălia o purta Mihail (Apocalipsa 12:7), căci Regele Hristos încă nu venise, iar cealaltă bătălie o poartă Hristos Mielul (Apocalipsa 17:14), aceasta arată că Hristos trebuie să fie pe atunci prezent, şi este deja prezent şi pregătit pentru acea bătălie. (Cu ajutorul lui IEHOVA, vom dezbate pe viitor mai multe aspecte ale fiarelor din Apocalipsa, acţiunea lor în timpul nostru şi felul în care proorocul Daniel le-a văzut în viziunea sa.) Trebuie să accentuăm! Toate referirile Bibliei la timpuri, luni, săptămâni şi zile, nu ne-au fost date să ne încurce în înţelegerea Bibliei, ci să ne ajute, dar trebuie calculate corect. Desigur, aceste date uneori sunt simbolice. Totodată, câtă vreme aceste lucruri erau ţinute ascuns de Însuşi Dumnezeu şi pentru poporul Său erau pecetluite, înţelegerea corectă a lor era imposibilă. De aceea, ori de câte ori s-au interpretat versete privind timpuri, chiar de către unii cercetători sinceri ai Bibliei, ele au dat greş pentru că nu le sosise timpul. Circulă un zvon printre credincioşi care spunea că nu este bine să se dea date în diferite interpretări pentru că acestea dau greş. Adevărat! Aşa a fost! Acum lucrurile stau altfel. Perioada de robie spirituală s-a sfârşit. O mică parte din poporul Domnului, doar o rămăşiţă din poporul dus în robie, trebuie să revină acum la viaţă, adică să priceapă adevărul curat, tot adevărul pe care IEHOVA îl transmite acum poporului Său. Acest adevăr nu-l vom găsi în tulburele ape ale „Eufratului” care curg pe „albia” Societăţii Watch Tower , căci oricum acesta va seca (Apocalipsa 16:12), ci acest adevăr îl vom obţine în urma studierii Bibliei, cercetând cât mai multe traduceri posibile şi bineînţeles, cerând ajutorul Celui ce ni-l poate da pentru o înţelegere corectă a Bibliei, a Creatorului IEHOVA. Procedând în acest fel vom observa că potirele mâniei lui Dumnezeu, cele din urmă, sunt acum vărsate pe pământ, deoarece cei şapte îngeri care le aveau au primit porunca: „Duceţi-vă, şi vărsaţi pe pământ cele şapte potire ale mâniei lui Dumnezeu!” Apocalipsa 15:1, 16:1. De vom veghea, adică de vom urmări cu atenţie ceea ce este scris şi comparându-le cu evenimentele care se desfăşoară astăzi în poporul Domnului (nicidecum Israelul literal de astăzi), vom reuşi să deosebim cele şapte urgii care, rând pe rând, vor fi vărsate peste cei ce nu demult erau urgie peste alţii (Apocalipsa 18:6), iar în cele din urmă „vom auzi” strigarea care zice: „S-a isprăvit!” Apocalipsa 16:17. Această strigare nu arată spre sfârşitul lumii. Planeta Pământ nu va fi distrusă niciodată de aşa zisul „sfârşit al lumii”. În viitorul apropiat (trei, patru ani), se va dovedi că învăţătura despre sfârşitul lumii este falsă. Hristos, prin exercitarea domniei Sale, înlătură răul de pe Pământ, iar pentru cei neatenţi totul trece neobservat. Curând, „binele” va fi greu în cumpănă faţă de „rău”. Pe atunci va fi uşor de stabilit dacă Hristos şi-a început domnia sau nu, pentru că atunci „orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns”. Apocalipsa 1:7. Pe atunci va fi rândul nostru să-i întrebăm pe cei ce acum „străpung” pe Domnul Isus nerecunoscându-I venirea: Când a venit de nu a-ţi observat? Pentru că „a-ţi vegheat” s-a întâmplat aceasta? Hristos este Rege! Curând va începe judecata! Ferice de ochii care văd şi de urechile care aud! După profeţia celor 70 de săptămâni, proorocul Daniel fiind iarăşi inspirat de IEHOVA, aduce o altă dovadă „cu temelia pe piatră”, care arată că a doua venire a lui Hristos a avut loc întocmai cum a fost arătată în capitolul 9 al proorociei sale. Această dovadă o găsim în capitolul 10. Ce vede proorocul Daniel? „Am ridicat ochii, m-am uitat, şi iată că acolo stătea un om îmbrăcat în haine de in, şi încins la mijloc cu un brâu din aur din Ufaz. Trupul lui era ca o piatră de hrisolit, faţa îi strălucea ca fulgerul şi ochii îi erau nişte flăcări ca de foc; dar braţele şi picioarele semănau cu nişte aramă lustruită, şi glasul lui tuna ca vuietul unei mari mulţimi.” Daniel 10:5, 6. Descrierea acestei vedenii este identică cu cea pe care apostolul Ioan o vede astfel: „Şi în mijlocul celor şapte sfeşnice pe cineva, care semăna cu Fiul omului, îmbrăcat cu o haină lungă până la picioare, şi încins la piept cu un brâu din aur. Capul şi părul Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada; ochii Lui erau ca para focului; picioarele Lui erau ca arama aprinsă, şi arsă într-un cuptor; şi glasul Lui era ca vuietul unor ape mari. În mâna dreaptă ţinea şapte stele. Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri, şi faţa Lui era ca soarele, când străluceşte în toată puterea lui.” Apocalipsa 1: 13 – 16. Atât Daniel cât şi Ioan au rămas foarte speriaţi când li s-au arătat aceste vedenii. Ei au văzut pe Însuşi Domnul Isus. (Apocalipsa 1: 17,18). Data la care proorocul Daniel vede această vedenie este „a douăzeci şi patra zi a lunii întâi”. Daniel 10:4. Luna întâi este Nisan, deci 24 Nisan în acest an 2011, corespunde zilei de 27 Aprilie. După calculul făcut în tema numărul 3, data venirii Regelui Mesia este arătată a fi 24 Aprilie 2011, cu o marjă de eroare de 5 zile. Deci suntem în grafic. Dorinţa noastră este ca cei ce au ochi de văzut să vadă. (Daniel 10: 7, 8). (Arhanghelul Mihail NU este Isus, el îi vine în ajutor lui Isus. Daniel 10:13). De la această dată, 27 Aprilie 2011, putem număra şi cele 1335 de zile despre care proorocul Daniel spune că va fi ferice de cine le va aştepta şi le va ajunge (Daniel 12: 7, 12). Credem că pe atunci cei 144000 care vor înţelege prezenţa lui Hristos, ieşiţi fiind din robia „Babilonului”, vor primi şi răsplata. Aceasta nu înseamnă că vor fi schimbaţi din creaturi umane în creaturi spirituale, ci înseamnă că vor gusta din „pomul vieţii”, adică vor primi viaţă veşnică aici pe pământ. Cu adevărat, va fi ferice pentru acei astfel răscumpăraţi „ca cel dintâi rod”. Sângele lui Isus răscumpără din moarte la viaţă veşnică şi nu transformă oameni din carne şi oase în creaturi spirituale, cum s-a învăţat până de curând. Este timpul ca şi în această privinţă „morţii” să se trezească la viaţă, adică cei nepricepuţi să priceapă că scopul lui Dumnezeu de la început a fost să umple pământul de oameni perfecţi, care să trăiască veşnic şi acest scop NU se schimbă. Viaţa tuturor oamenilor este numai pentru pământ! Este acum „unsul” stârpit? S-a adeverit această prezicere? (Daniel 9:26). Da! Întocmai! Odată cu venirea adevăratului Uns, Hristos, Mesia, pretinsul uns care se dă drept Dumnezeu, este stârpit. Căutându-i icoana în poporul Domnului, rolul pretinsului uns îl joacă cel mai bine corpul de guvernare al Societăţii Watch Tower, care este simbolizat şi prin fiară. Este bine că tot mai mulţi închinători sinceri ai lui IEHOVA de pe întregul Pământ, încep să-şi dea seama că fiara din vedeniile lui Ioan nu este Organizaţia Naţiunilor Unite cum Societatea Watch Tower continuă să înveţe, ci este exact acel organism de conducere al respectivei Societăţi. Desigur, Dumnezeu l-a inspirat pe apostolul Ioan arătându-i prin vedenii şi despre această perioadă în care unsul este stârpit. Iată cum o descrie apostolul Ioan: „Fiara pe care ai văzut-o, era, şi nu mai este. Ea are să se ridice din Adânc, şi are să se ducă la pierzare. Şi locuitorii pământului, ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în cartea vieţii, se vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este, şi va veni.” Apocalipsa 17:8. Altă traducere a Bibliei, din 1873, redă astfel: „ Fera, care o veduşi, era şi nu este, şi va să se sue din aduncu, şi să mergă în perdare; şi se vor mira cei ce locuiescu pe pământu, ale cărora nume nu sunt scrise în cartea vieţei de la întemeierea lumei, vedendu pre feră că era, şi nu este, deşi este…” Este foarte clar că fiara era şi acum nu mai este, dar în urma cărei acţiuni? Este vorba de prinderea ei şi aruncarea în „iazul de foc” aşa cum este arătat în Apocalipsa 19:10? Nicidecum! Această acţiune urmează în viitorul apropiat. Aici, acest verset ne arată o acţiune care se întâmplă în interiorul sistemului numit fiară, în conducerea Societăţii Watch Tower, dar s-au lovit de o mare problemă. În timp ce ei şi-au pecetluit soarta bătrânului corp de guvernare, adică au hotărât să-l desfiinţeze, apare interpretarea corectă a profeţiei celor 70 de săptămâni care demască pe acest pretins uns ca fiind un personaj negativ, arătând şi data „stârpirii” lui. Lovindu-se de această problemă, ei se folosesc de un vicleşug, de un truc, un joc de cuvinte pe care Biblia îl descrie astfel: „fiara era şi nu mai este deşi este”. Cine poate să confirme cel mai bine că aceste lucruri s-au întâmplat chiar aşa? Iată! „Cei ce locuiesc pe pământ şi a căror nume NU sunt scrise în cartea vieţii!” Aceştia sunt apropiaţii sistemului numit „fiară”, sunt închinătorii ei. Ei se miră văzând că deşi s-a luat hotărârea să fie desfiinţat acel corp de guvernare, el totuşi există. Fraţilor! Dacă până acum v-aţi plecat înaintea acestui sistem numit fiară, poate fără să vă daţi seama, de acum nu o mai faceţi! Acesta este un mare păcat. Nu vă închinaţi creaturilor în locul Creatorului! Curând IEHOVA va pedepsi pe cei ce comit astfel de fapte lăsându-i pe aceştia în „întunerecul de afară” (Matei 25:30). Adevăraţi închinători ai lui IEHOVA! Nu imitaţi „fiara” şi nu copiaţi nimic din obiceiurile lor sau forma lor de organizare, care este 666! De multe ori au adus aceştia ocară pe Numele IEHOVA şi pe jertfa de răscumpărare a lui Isus, pe sângele Său vărsat, atât prin literatura Societăţii lor cât şi prin diferite discursuri la congrese sau adunări. Un exemplu fiind o cuvântare a „fratelui” Sydlic rostită la Betel. Titlul cuvântării lui este: „Rămâi la masa lui Iehova!” Citez: „De aceea şi tu, indiferent ce greşeală ai face, rămâi în continuare la masa lui Iehova! …Da aceea, acum şi pentru totdeauna, rămâi la masa lui Iehova!” încheiat citatul. Fraţilor! Să nu ne înşelăm! Biblia arată contrarul acestei cuvântări. Iată câteva dovezi: „Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.” Apocalipsa 3:16. „Dar iată ce am împotriva ta: tu laşi ca Iezabela, femeia aceea, care se zice proorociţă, să înveţe şi să amăgească pe robii Mei să se dedea la curvie, şi să mănânce din lucrurile jertfite idolilor. I-am dat vreme să se pocăiască, dar nu vrea să se pocăiască de curvia ei! Iată că am s-o arunc bolnavă în pat; şi celor ce preacurvesc cu ea, am să le trimit un necaz mare, dacă nu se vor pocăi de faptele lor. Voi lovi cu moartea pe copiii ei. Şi toate Bisericile vor cunoaşte că „Eu Sunt Cel ce cercetez rinichii şi inima”: şi voi răsplăti fiecăruia din voi după faptele lui.” Apocalipsa 2: 20 – 23, etc. Din câteva versete deja găsim dovezi suficiente care arată că nu orice greşeală am face, ea ne este iertată dacă „rămânem la masa lui IEHOVA”! IEHOVA nu are nevoie de mulţime ci de oameni drepţi. Astfel de cuvântări ale membrilor Societăţii Watch Tower, arată starea disperată în care ei au ajuns şi folosesc orice metode pentru a-şi reţine membrii în organizaţie, deoarece numărul celor ce pleacă a ajuns mai mare decât a celor nou veniţi. Oare cine poate spăla greşelile unui păcătos? Societatea Watch Tower sau sângele lui Hristos? Porunca şi sfatul pe care ni-l dă Biblia nu este că putem face orice şi ori de câte ori, dar să rămânem la masa lui IEHOVA, ci este să NU păcătuim. Apostolul Pavel ne spune: „Căci cei ce au fost luminaţi odată, şi au gustat darul ceresc, şi s-au făcut părtaşi Duhului Sfânt, şi au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor – şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie înnoiţi iarăşi, şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, şi-L dau să fie batjocorit.” Evrei 6: 4 – 6. Judecata lui IEHOVA stă numaidecât să înceapă. Este bine ca ea să ne găsească ca fiind toţi nişte „fii ai zilei”. Etapele judecăţii, cine le va executa şi când, vor forma dezbaterile unui alt subiect pe viitor. IEHOVA să fie preamărit pentru tot ce face pentru noi în aceste timpuri! Lăudat să-I fie Numele în veci de veci! Data apariţiei: IUNIE 2011.