CÂNTAREA LUI MOISE ŞI A MIELULUI – BIRUITORII FIAREI (Apocalipsa 15:2, 3) Aşa cum arată versetele citate, „pe marea de sticlă, cu alăutele lui Dumnezeu în mână, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei, şi ai numărului numelui ei. Ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului.” Fără discuţie, toţi cititorii acestor versete din Biblie şi nu numai acestora, doresc o înţelegere corectă, logică. Ca aceasta să fie posibilă, trebuie să ştim cât mai exact, ce şi pe cine figurează toate cele arătate în aceste versete, anume: marea de sticlă, alăutele lui Dumnezeu, biruitorii fiarei, icoana ei, numărul numelui ei, cântarea lui Moise şi cântarea Mielului. Ne dăm seama că întreaga carte Apocalipsa, după conţinutul ei şi după locul unde este aşezată în Biblie, este o completare la tot ce s-a scris, o descoperire strict necesară poporului lui Dumnezeu, o îndrumare direct din partea lui Dumnezeu, robilor Săi. Linia prin care a fost trimisă o găsim chiar în primul verset al acestei cărţi, Apocalipsa 1:1: „Descoperirea lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând. Şi le-a făcut-o cunoscut, trimeţând prin îngerul Său la robul Său Ioan…” Multe proorocii din Biblie, precum: proorocia lui Moise, Isaia, Daniel, Ioel, Ezechiel şi altele, au redat mai dinainte multe aspecte, completate fiind apoi de această descoperire a lui Ioan, chiar pentru a putea fi posibilă înţelegerea lor la un timp bine stabilit de IEHOVA. Acest timp este arătat a fi „timpul sfârşitului”, „zilele de pe urmă”, „vremuri îndepărtate” de la scrierea lor prin profeţi sau „în curând” cum arată apostolul Ioan. Avem deja un prim reper care ne ajută să înţelegem corect această descoperire. Acesta este timpul, timpul sfârşitului; aplicarea evenimentelor din ea înainte de data scrierii lor sau în timpul scrierii lor, este greşită, deci trebuie aplicate în viitor („în curând”), la timpul stabilit de prooroci şi apostolul Ioan. Un alt reper, foarte important, îl găsim tot în primul verset al acestei descoperiri, anume: la cine este trimisă această descoperire. Versetul spune: „robilor Săi”. Am încercat să atragem atenţia chiar prin prefaţa acestei ediţii, că aplicarea întregii Biblii de fapt, la diferite grupări religioase, forţe militare sau politice, afară de poporul lui Dumnezeu, literal sau spiritual după caz, ne duce la o eroare, cu atât mai mult această carte Apocalipsa care are împlinire cu poporul Domnului şi este adresată la acest popor. Broşura „Secerătorul” şi numărul unu al ediţiei de faţă, ne ajută să identificăm care este acel popor în zilele noastre. Ca un sfat pentru cei ce doresc să înţeleagă cartea Apocalipsa şi să-i dea interpretări, este să lase la o parte ţări ca America, Rusia Italia, etc., puteri şi organizaţii ca NATO, ONU şi religiile ortodoxe, catolice şi altele, şi să caute împlinirea ei doar cu poporul Domnului, altfel greşesc indiscutabil. Tot la fel, atât Apocalipsa cât şi întreaga Biblie, este pentru oameni, pentru pământeni şi nu pentru extratereştrii, îngeri, galaxii, constelaţii, stele sau meteoriţi. Chiar dacă le găsim consemnate în Biblie, acestea în Apocalipsa au un înţeles simbolic de cele mai multe ori şi trebuie înţelese ca atare. Apostolul Pavel confirmă aceasta spunând: „Căci negreşit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminţiei lui Avraam.” Evrei 2:16. Un alt reper foarte important este modul parabolic, sensul figurat în care a fost descoperită lui Ioan această carte aproape în întregime, ce urma să se împlinească „în curând”, adică în viitor, cu oameni literali de data aceasta, oameni care compun un popor ce poartă Numele Domnului, IEHOVA. Folosind aceste repere, ne vor ajuta să înţelegem corect această carte, Apocalipsa. Marea de sticlă, după cum este arătată în capitolul 4, versetul 6, era „în faţa scaunului de domnie” , aceasta era în Templu. Poporul lui Israel literal, avea în Templu o mare de aramă (2Cronici 4:6), iar la cortul întâlnirii un lighean de aramă (Exodul 30:18), care aveau acelaşi scop, adică de a se spăla preoţii, a se curăţa, înainte de a face servicii în Templu sau cort. Desigur şi în Apocalipsa „marea de sticlă” are acest rol. „Biruitorii fiarei” stând pe „marea de sticlă”, se curăţă pentru a face un serviciu înaintea lui Dumnezeu. Mai mult decât atât, de data aceasta, marea de sticlă era „amestecată cu foc” (Apoc 15:2). Despre o curăţire cu foc, vorbeşte Ioan Botezătorul, curăţire pe care o face Isus după lucrarea lui Ioan (Matei 3:11, 12). Dacă aceste lucruri s-au întâmplat odată cu prima venire a lui Isus, acestea se vor întâmpla negreşit şi cu a doua Sa venire. Atenţie dar! Astăzi există pe pământ o lucrare „Ioan Botezătorul” sau „Ilie”! Am văzut-o? Amintim des în această ediţie de lucrarea „Ilie – Ioan” şi vom mai aminti, tocmai pentru ca aceasta să fie cunoscută şi bine înţeleasă de cât mai mulţi oameni, şi astfel să poată deveni „biruitori ai fiarei”. (Lucrarea „Ilie – Ioan” se găseşte în paginile broşurii „Secerătorul” şi pe site-ul: www.grupcaleasfanta.ro). Un „botez cu foc” pot suporta doar oameni a căror credinţă şi fapte nu sunt „pleavă”, „neghină” sau „zgură”, ci „grâu” sau „aur curat”, altfel acel botez devine fatal. Fiind făcută astăzi, lucrarea „Ilie”, care este una şi aceeaşi cu „Ioan”, este timpul să întâlnim şi pe acei oameni numiţi simbolic „biruitori ai fiarei”. Dorim să fim numiţi aşa? Putem fi: biruitori ai fiarei, închinători ai ei sau nici una nici alta, oameni străini de Biblie, care nu caută viaţa veşnică şi nici nu o vor primi procedând aşa. Deci este de dorit a fi biruitor al fiarei şi de a cânta din „alăutele lui Dumnezeu”. Alăuta, acel instrument muzical, este folosit pentru a cânta laude lui Dumnezeu. Psalmistul David spune: „Dumnezeule, Îţi voi cânta o cântare nouă, Te voi lăuda cu alăuta cu zece coarde.” Psalmul 144:9. Mai departe, în versetul 11, David spune: „izbăveşte-mă şi scapă-mă din mâna fiilor celui străin, a căror gură spune neadevăruri, şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă!...” Acest „străin” care asuprea pe David, care spune neadevăruri şi dreapta lui este mincinoasă, este un echivalent al „fiarei” din prezent. După cum David l-a biruit atunci pe acel străin şi astăzi sunt biruitori ai „fiarei”. Cine este „fiara” şi care este numele numărului ei? Cei mai mulţi oameni aseamănă fiarele din profeţia lui Daniel capitolul 7 şi cele din Apocalipsa capitolele 11,13 şi 17, cu o putere mondială, anume O.N.U. După cum s-a mai arătat, aceştia pornesc pe un făgaş greşit în acest fel, iar înţelegerea corectă a Bibliei devine imposibilă. Încă din anul 2002, broşura „Secerătorul”, clarifică cine este „fiara” şi care-i este numărul, prin tema apărută în luna septembrie, cu titlul: „Fiara” – unealta pedepsei. Prin urmare, „fiara” nu este nimeni alta decât cea care a asuprit pe poporul lui Dumnezeu timp de 70 de ani, hrănindu-l cu minciuni, întrebuinţând o „dreaptă” mincinoasă şi obţinând foloase nedrepte de la popor. Numărul pe care-l poartă această „fiară” ne ajută mult pentru a o identifica. În timp ce pentru mulţi oameni „numărul numelui ei” este o enigmă, pentru un mic număr de oameni „lumina” deja a strălucit, ei văd şi înţeleg însemnătatea acestui număr, 666 şi lasă lumina să strălucească mai departe pentru cei ce doresc să o vadă. Cităm din broşura „Secerătorul”, nr. 2: „ La pagina 109 a cărţii „Martorii lui IEHOVA – proclamatori ai Regatului lui Dumnezeu”, în cel de-al doilea paragraf, stau scrise următoarele: „Începând de la 1 ianuarie 1976, toate activităţile Societăţii Watch Tower şi ale congregaţiilor martorilor lui Iehova de pe întregul pământ au trecut sub supravegherea a şase comitete administrative ale corpului de guvernare” – (iată primul şase). Apoi, citim în continuare: „În armonie cu această măsură, la 1 februarie 1976 a avut loc o modificare similară în toate filialele Societăţii”. – (acesta este cel de-al doilea şase). Apoi coborând la cea de-a treia treaptă, - congregaţia, - constatăm că există un comitet care se ocupă de toate problemele congregaţiei, format din şase membrii – (iată aşadar şi cel de-al treilea şase). Iată componenţa acestuia: 1 – prezident; 2 – secretar; 3 – contabil; 4 – supraveghetorul şcolii de minister; 5 – supraveghetorul serviciului de minister; 6 – responsabilul cu literatura. Toate acestea înglobate dau cifra 666!” – încheiat citatul. Suntem şi noi de acord cu această explicaţie, o susţinem în totalitate şi nu mai este nevoie de alte comentarii privind noua înţelegere al numărului fiarei, 666 şi a fiarei, conducerea Societăţii Watch Tower. Vechile explicaţii, anume: 600 – religia, 60 – politica şi 6 – comerţul, nu au logică deoarece acestea nu au făcut şi nu vor face niciodată parte din poporul Domnului. Alte păreri ca: paşapoartele biometrice sau codurile de bare, micro-cipuri, etc., sunt imitaţii lansate de Satan pentru a înşela omenirea, iar oamenii care nu s-au străduit să cunoască Biblia şi planul lui Dumnezeu cu poporul Său, cad uşor în capcană, temându-se de ce nu trebuie, iar ce ar trebui să priceapă nu pricep. „Icoana fiarei” este rezultatul conspiraţiei celor două fiare (Apocalipsa 13:1, 11), care au făcut o formă de închinare, un idol, o icoană din om, aşezându-l într-un loc unde nu i se cuvine omului (mai presus de Dumnezeu). Este trist că astăzi milioane de oameni care poartă numele adevăratului Dumnezeu IEHOVA, pun creaturi mai presus decât pe Creator şi în acest fel „dau suflare icoanei fiarei”. Doar un mic număr de oameni stau azi „pe marea de sticlă”, dorind să practice o închinare curată, ei se curăţesc de a mai fi închinători ai fiarei, deci devin biruitori ai ei, cunoscându-i identitatea, ai icoanei ei, refuzând să i se mai închine şi devenind înţelepţi, ei pricep şi ştiu să socotească numărul fiarei, apoi cântă cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului. IEHOVA, Dumnezeul cel viu şi adevărat să fie lăudat şi mărit, căci a sosit şi acest timp. Răsfoind Biblia, găsim două cântări de-ale lui Moise. Pe care o cântau biruitorii fiarei? Prima cântare a lui Moise o găsim relatată în cartea Exodul 15: 1 – 19. Moise şi poporul Israel cântă această frumoasă cântare ca urmare a izbânzii pe care a avut-o din mâna egiptenilor. Chiar dacă urma să aibă şi o împlinire profetică în viitor, nu a fost o poruncă din partea lui IEHOVA ca această cântare să fie cântată. Iată ce stă scris despre ea: „Atunci Moise şi copiii lui Israel au cântat Domnului cântarea aceasta…” „Maria răspundea copiilor lui Israel: „Cântaţi Domnului, căci Şi-a arătat slava: A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.” Exodul 15:1, 21. Cât despre cea de a doua cântare a lui Moise, care este relatată la Deuteronom 32:1 – 43, iată ce stă scris: „Moise a venit şi a rostit toate cuvintele cântării acestea în faţa poporului … le-a zis: „Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe care vă jur astăzi să le porunciţi copiilor voştri, ca să păzească şi să împlinească toate cuvintele legii acesteia. Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viaţa voastră, şi prin aceasta vă veţi lungi zilele în ţara pe care o veţi lua în stăpânire, după ce veţi trece Iordanul.” Deteronom 32:44a, 46, 47. Însuşi IEHOVA spune: „Acum, scrieţi-vă cântarea aceasta. Învaţă pe copiii lui Israel s-o cânte, pune-le-o în gură, şi cântarea aceasta să-Mi fie martoră împotriva copiilor lui Israel.” Deuteronom 31:19. Ştiind acestea, este uşor de constatat pe care din cele două cântări o cântau biruitorii fiarei, adică aceea pe care IEHOVA a poruncit să fie cântată. Conţinutul acestei din urmă cântări este în întregime profetic, de aceea spune IEHOVA că-i va fi martoră împotriva copiilor lui Israel. Această cântare arată ce urma să facă poporul, iar prin faptul că biruitorii fiarei o cântau, cu siguranţă este vorba de Israelul spiritual, de poporul lui Dumnezeu din prezent. Iată câteva citate din această cântare a lui Moise care arată ce va face acest popor: „Ei s-au stricat” (v. 5a), „Pe Domnul îl răsplătiţi astfel!” (v. 6a), „Israel s-a îngrăşat, şi a azvârlit din picior…a părăsit pe Dumnezeu, ziditorul lui, A nesocotit Stânca mântuirii lui” (v. 15a,c), „Au adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sunt dumnezei” (v. 17a), „Ai părăsit Stânca cea care te-a născut” (v. 18a), „Mi-au întărâtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu” (v. 21a), „Vor fi topiţi de foamete” (v. 24a), „Voiam să zic: „Îi voi lua cu o suflare”, Le voi şterge pomenirea dintre oameni!” (v.26), etc. Este înspăimântător dar foarte adevărat că toate aceste lucruri rele arătate în cântare, poporul Domnului, părăsit fiind pentru aceste fapte, le face astăzi. Tot în zilele noastre, „biruitorii fiarei”, cântă această cântare, arătând pe faţă toate faptele rele ale acestui popor. Ei nu fac aceasta din ură sau răzbunare ci din ascultare de Stăpânul lor care a zis: „Învaţă pe copiii lui Israel s-o cânte…” Facem un apel către toţi cei ce poartă Numele Domnului, IEHOVA, care din neştiinţă au devenit „închinători ai fiarei”, să-şi revizuiască poziţia lor, căci mai au timp (nu mult) să biruiască fiara, altfel IEHOVA le zice prin această cântare: „Îmi voi ascunde Faţa de ei, Şi voi vedea care le va fi sfârşitul, Căci sunt un neam stricat, Sunt nişte copii necredincioşi.” (v. 20). După cum s-a arătat şi în subiectul anterior, „Sfârşitul”, acest neam de oameni care după faptele ce le au nu se sfiesc a purta Numele Domnului, vor avea un sfârşit. De ce să ne pierdem „cununa” acum în acest timp în care începe să se facă din nou lumină, iar cântarea lui Moise răsună pe pământ alături de cântarea Mielului?! Aşadar astăzi, biruitorii fiarei, nu numai cântarea lui Moise o cântă, ci ei cântă şi cântarea Mielului. Acestea sunt două cântări deosebite. În timp ce cântarea lui Moise a mai fost cântată de Israelul natural, cântarea Mielului este o cântare nouă, ea nu s-a mai cântat niciodată până în zilele noastre. În Apocalipsa 14:2, ne vorbeşte de un glas care era ca a celor ce cântau cu alăuta. Acest glas venea din „cer”. Locul unde Ioan îi vede pe biruitorii fiarei cu alăutele lui Dumnezeu, cântând, este tot în „cer” (vezi Apoc. 15:1). Este sigur că acea cântare nouă care se cânta înaintea scaunului de domnie, înaintea celor patru făpturi vii şi înaintea bătrânilor (14:3), era cântată de biruitorii fiarei. „Cerul” de unde cântau ei este bineînţeles simbolic. Această cântare este învăţată apoi de cei 144000. Ştiind aceasta, să avem grijă să nu le greşim identitatea acestor 144000. Prin faptul că se spune că ei au fost „răscumpăraţi de pe pământ”, nu înseamnă că ei urmează să fie duşi în cerul literal, ci ne dă de înţeles că învăţând cântarea nouă de la biruitorii fiarei, devin şi ei biruitori ai ei, cântă şi ei cântarea nouă şi devin „cer”, adică oameni învăţaţi de Dumnezeu, destoinici de a transmite mai departe o „hrană” curată, sănătoasă, oamenilor simbolizaţi prin „pământ”. Găsim „cântarea Mielului” consemnată în Biblie asemenea cântării lui Moise? Nu! Iată ce găsim scris: „Când a luat cartea, cele patru făpturi vii şi cei douăzeci şi patru de bătrâni s-au aruncat la pământ înaintea Mielului, având fiecare câte o alăută şi potire de aur, pline cu tămâie, cari sunt rugăciunile sfinţilor. Şi cântau o cântare nouă, şi ziceau: „Vrednic eşti Tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile: căci ai fost junghiat, şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam. Ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, şi ei vor împărăţi pe pământ!” „Vrednic este Mielul, care a fost junghiat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!” „A Celui ce şade pe scaunul de domnie, şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpânirea în vecii vecilor!” „Amin!” Apocalipsa 5:8 – 10, 12b, 13b, 14b. Deci, cântarea Mielului, Mielul fiind Isus Hristos, nu El o cântă, ci Lui i se cântă şi Celui ce şade pe scaunul de domnie. Această cântare arată bucuria celor ce o cântă pentru că a sosit timpul pentru a se cunoaşte noi descoperiri profetice, aceasta datorită ruperii celor şapte peceţi. Timpul de foamete spirituală aproape a trecut! 70 de ani au fost de ajuns! Cântarea nouă, cântarea Mielului, este întreaga Biblie. A sosit timpul ca ea să fie înţeleasă corect! Întreg meritul şi lauda pentru aceasta este a lui IEHOVA şi Isus Hristos! Chiar dacă pe tot pământul au fost răspândite milioane de Biblii, în sute de limbi şi multe traduceri, am fost lipsiţi de o înţelegere corectă şi completă a ei. Dumnezeu a dorit să ţină taină unele lucruri pentru a le descoperi apoi poporului Său, în zilele de pe urmă (Daniel 12:4). Da! „este în ceruri un Dumnezeu, care descopere tainele, şi care face cunoscut … ce se va întâmpla în vremurile de pe urmă.” Daniel 2:28. Pe vremea proorocului Daniel, împăratul Nebucadneţar conducea un imperiu mondial, tot la fel, Dumnezeu îşi descoperă tainele pe întregul pământ. Astfel apare tipul acelui chip cu cap de aur curat, piept şi braţe de argint, iar la urmă, picioare parte de fier cu parte de lut (Daniel 2:32, 33). Nu la întâmplare au apărut scrierile lui Ch.T.Russell în jurul anilor 1872, care apoi au pus bazele Societăţii Watch Tower. Această societate este „chipul” al cărei cap (început) a fost de aur curat, dar care a degenerat în fier amestecat cu lut. Iată ce bine preumbreşte acel chip Societatea Watch Tower! Şi copacul cel mare din profeţia lui Daniel capitolul 4, este o umbră perfectă a poporului ce se numeşte astăzi cu numele Domnului. A trecut prin 70 de ani de belşug spiritual, apoi prin 70 de ani de foamete sau „robie”, aşa cum arată cântarea lui Moise: „Israel s-a îngrăşat, şi a azvârlit din picior…a părăsit pe Dumnezeu, ziditorul lui, A nesocotit Stânca mântuirii lui”. În acest timp „fiara” a pus stăpânire pe popor, dar vine vremea eliberării, de aceea cântarea lui Moise se încheie astfel: „Neamuri, cântaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sângele robilor Săi, El Se răzbună împotriva potrivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.” Deuteronom 32:43. Fraţilor! Şi oameni de pretutindeni, este timpul mai mult ca oricând de a cânta cântarea lui Moise – este timpul de a arăta pe faţă tot ce s-a întâmplat cu poporul Domnului câtă vreme „fiara şi proorocul mincinos” au domnit peste el! Broşura „Secerătorul” şi actuala ediţie „Ce spun proorocii?”, vă stau la îndemână ca un bun ajutor. Acestea nu s-au scris din ură sau răzbunare cum cred unii. Cântaţi cântarea Mielului – înţelegeţi corect Biblia! Biruiţi fiara! Suntem spre seara zilei Domnului când se arată lumina! (Zaharia 14:7). „Aceasta este ziua” despre care a vorbit IEHOVA proorocului Ezechiel. (Ezechiel 39:8). Aceasta este „ziua vestită de toţi proorocii Tăi…” (Mica 7:4). Să nu aşteptăm „lumină” de la acel „sclav fidel”! De acolo putem primi doar „întuneric şi negură mare” în ce priveşte înţelegerea corectă a profeţiilor Bibliei. În curând „Împărăţia lumii” va trece „în mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său”. (Apoc. 11:15). Cu adevărat trăim timpul în care „Ierusalimul” cu „pieţele” şi „fântânile” lui, unde se găseşte adevăr curat, sunt zidite din nou. Dorinţa noastră este ca toţi să aibă parte de bucuria acestei rezidiri. „Cântaţi Domnului o cântare nouă, cântaţi laudele Lui în adunarea credincioşilor Lui!” Psalmul 149:1. „A Celui ce şade pe scaunul de domnie, şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpânirea în vecii vecilor!” Data apariţiei: Mai 2010